CORPUL UMAN - MOZAIC INFORMATIONALCORPUL UMAN - MOZAIC INFORMATIONAL

Microbii reprezintă forma de viaţă care domină Terra. Organismele bacteriene care trăiesc pe planeta noastră le depăşesc numeric pe toate celelalte la un loc. Microbii nu domină doar planeta, însă, ci şi pe noi, oamenii. Puţini ştiu că în corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinţe care trăiesc în corpul nostru şi pe suprafaţa sa formează un ecosistem ce poartă numele de „microbiom”, iar simbioza acestor mici fiinţe cu celulele umane dă naştere unui veritabil „super-organism”.

Microbii reprezintă forma de viaţă care domină Terra.

Atât de mare este importanţa acestor comunităţi de microorganisme în viaţa noastră, încât unii cercetători le consideră un „al doilea genom”. Descifrarea corpului nostru se realizează prin proiectul Genomul Uman, prin care deja s-au descoperit lucruri surprinzătoare: ADN-ul uman conţine 23.000 de gene, mult mai puţine decât se credea.
Corpul uman conţine aproximativ 5 litri de sânge. 70% din corpul uman este apă. La naştere, 80% din greutatea nou născutului este apă. Când cantitatea de apă din corp se reduce cu 1%, îţi va fi sete, iar dacă scade cu 10%, mori.
Odată la 7 ani, corpul îşi înlocuieşte aproape toate celulele. Durata vieţii unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacal, 2 zile. O celulă a pielii trăieşte 4 săptămâni. O celulă nervoasă poate trăi până la 60 de ani. În corpul uman sunt peste 1.200 de km de vase de sânge, iar capilarele unui adult, puse cap la cap, ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape 4 ori. Numai un plămân conţine peste 300 de miliarde de vase capilare. Dacă ele ar fi puse cap la cap, s-ar întinde pe o distanţă de 2.400 km.
Jumătate din greutatea nou-născutului este câştigată în ultimele 7 săptămâni de sarcină.
Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la un copil până la o lună, 13-15 ore la unul spre 1 an, 10-12 ore până la 6 ani, 9 ore la 12 ani şi 7 ore şi jumătate la un om adult.
În primul an de viaţă, un nou născut fură din perioada de somn a părinţilor 400-700 de ore.
Media duratei unui vis la om este de 4-5 minute, iar majoritate viselor sunt alb-negru.
Un adult are mai puţine oase în corp decât un copil. Ne începem viaţa cu 350 de oase dar, pentru că anumite oase se unesc în timpul creşterii, la maturitate mai avem doar 206. Dintre acestea, mai mult de jumătate se află în mâini şi picioare. Un picior are 26 de oase. Oasele umane sunt rezistente ca granitul. Un os de mărimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de 9 tone – de patru ori mai mult decât poate suporta betonul. Dinţii unui om sunt tari ca piatra, mandibula fiind cel mai dur os din organism. Osul hioid, care susţine muşchiul limbii este singurul os din corp care nu atinge niciun alt os. Degetele mari de la picioare sunt printre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorită lor, un om îşi poate păstra poziţia verticală şi-şi poate menţine echilibrul. Piciorul unui om conţine 250.000 glande sudoripare.
Când doarme, un om se lungeşte cu cca 8 milimetri, pentru ca dimineaţa să revină la înălţimea iniţială. Motivul este forţa gravitaţională care acţionează asupra cartilagiilor.
Testiculele unui bărbat produc 10 milioane de spermatozoizi în fiecare zi – suficient pentru ca acesta să poată repopula planeta în doar 6 luni.
Ovarele conţin cca jumătate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele au ocazia de a da naştere unei noi vieţi. Cea mai mare celulă a corpului uman este ovulul, iar cea mai mică, spermatozoidul.
Aşa cum amprentele digitale sunt unice, şi amprenta limbii fiecărei persoane este unică.
Dacă saliva nu poate dizolva ceva, atunci nu-i putem simţi gustul.
Chiar dacă nu este la fel de sensibil precum cel al unui câine, nasul uman poate percepe până la 50.000 de mirosuri diferite. În ureche există cca 4.000 de glande generatoare de ceară. Urechile pot distinge peste 300.000 de tonalităţi ale sunetului. Toţi bebeluşii se nasc cu ochii albaştri. Ochiul uman este capabil să distingă cca 1 milion de culori diferite şi să obţină mai multe informaţii decât cel mai performant telescop construit vreodată.
Când o persoană moare, văzul este primul care dispare, iar auzul este ultimul simt perceput.
Cel mai mare şi mai greu organ al corpului este pielea. Ea cântăreşte cca 3 kg şi poate acoperi, în cazul unui adult, o suprafaţă de 2 m.p.. În timpul vieţii, un om pierde până la 18 kg de piele moartă.
Pe un cm pătrat de piele se află cca 3 milioane de celule, 5.000 de receptori, 15 glande sebacee, 200 fibre pentru durere, 10-25 receptori tactili şi corpusculi termosensibili, 4 metri de fibre nervoase, 1 metru de vase sanguine şi peste 100 de glande sudoripare. În corpul fiecăruia dintre noi trăiesc bacterii a căror greutate totală atinge 2 kg. Numai în gură, un om are până la 40.000 bacterii. Fiecare centimetru pătrat de piele conţine cel puţin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe sunt inofensive.
Picioarele conţin peste 500.000 de glande sudoripare, care pot elimina până la jumătate de litru de transpiraţie pe zi.
Când atingem un obiect, semnalul circulă prin corp prin intermediul nervilor cu peste 200 km/h.
Aproximativ 50.000 de celule din corpul tău au murit şi au fost înlocuite chiar în timp ce citeşti acest articol. Scheletul tău este unul nou la fiecare 3 luni şi ai o piele nouă în fiecare luna.
Sunt necesare cca 200.000 de încruntări pentru apariţia unui rîd permanent pe frunte.
Fără pigmenţi, pielea noastră ar fi excesiv de albă. Însă vasele sanguine de la suprafaţă pielii adaugă un strop de roşu. Pigmentul galben şi melanina sepia sunt create de razele ultraviolete. Aceste 4 nuanţe sunt amestecate pentru a da naştere culorilor de piele pentru toate rasele.
Unghiile de la mâini cresc în medie de 6 ori mai repede decât cele de la picioare.
Părul uman creşte anual în medie cu 10 cm, iar unghia cu 6 cm. Locul în care părul uman creşte cel mai repede este barba. Bărbaţii petrec 3.300 ore din viaţă pentru a se bărbieri. Dacă nu ar fi bărbierită, barbă ar putea ajunge la 9 metri într-o viaţă de om. Unghiile şi părul sunt alcătuite din aceeaşi substanţă: cheratina.
O persoană pierde, în medie, 50 de fire de păr pe zi şi peste 10 miliarde de particule de piele moartă. Un fir de par poate suportă o greutate de 100 de grame. Culoarea părului depinde de un pigment numit melanină. Pe măsură ce îmbătrânim se secretă tot mai puţină melanină şi se formează mici bule de aer, apărând astfel aspectul cărunt al părului.
Un bărbat obişnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente şi bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vieţii pentru a-şi menţine o greutate de 80 de kg.
Un om poate rezista până la 40 de zile fără mâncare, 6 zile fără apă şi 6 minute fără aer. El nu poate rezista fără să doarmă mai mult de 11 zile.
Dacă aţi mânca fiind aşezaţi în cap, mâncarea s-ar duce în sus, deoarece muşchii esofagului vor continua să împingă mâncarea către stomac.
Acidul gastric pe care stomacul omului îl produce pentru a digera mâncarea este atât de puternic, încât poate dizolva o lama de ras. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrică a stomacului se înnoiesc la 2-4 zile, nelăsând timp acizilor să le dizolve. Stomacul trebuie să-şi refacă rapid mucoasa de protecţie, pentru a evita auto-digerarea cauzată de proprii acizi. Stomacul unui adult poate cuprinde până la 1,5 litri de hrană. Mâncarea ajunge în 8 secunde din gură în stomac. În medie, stomacul digera o masă bogată în grăsimi în 6 ore, în timp ce pentru o masă bogată în carbohidraţi îi sunt necesare doar 2 ore.
Intestinul subţire are 10 metri lungime. Durata medie a digestiei în intestinul subţire este de 4 ore. În intestinul gros, mâncarea este apoi digerată de la 4 ore până la 3 zile.
Muşchii ochiului se mişcă de cca 100.000 de ori/zi. Pentru a vă imagina ce înseamnă acest lucru, gândiţi-vă că echivalentul unui asemenea efort pentru muşchii picioarelor înseamnă un traseu de 80 km zilnic.
Muşchiul ochiului este cel mai rapid. El se poate contracta în mai puţin de o sutime de secundă.
Pentru a te încrunta, foloseşti 43 de muşchi ai feţei. Pentru a zâmbi, nu ai nevoie decât de 17.
Cel mai mare muşchi este latissimus dorsi, un muşchi plat de pe spate care intră în acţiune în timpul mişcării braţului.
Cel mai puternic muşchi din corpul uman este limba.
Corpul foloseşte 300 de muşchi pentru a sta în poziţie dreaptă (în ortostatism) şi 200 de muşchi când păşeşte. Dacă toţi cei 600 de muşchi ai corpului uman s-ar încorda în acelaşi timp şi în aceeaşi direcţie, omul ar putea ridica o greutate de 25 de tone. Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin secreţiile nasului şi ale gâtului.
Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. În cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de grădina. La polul opus se află capilarele. Acestea sunt atât de subţiri, încât este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul lângă altul, pentru a egala grosimea unui fir de păr.
Mărimea inimii unui om este egală cu cea a propriului pumn.
O picătură de sânge are nevoie de doar 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului.
Inima bate de cca 2.700.000.000 de ori de-a lungul vieţii. Ea continuă să bată şi după ce este scoasă din corp. Chiar dacă este tăiat în bucăţi, muşchiul inimii va continua să bată un timp.
Inima pompează mai mult de 6 litri de sânge pe minut, adică 10.000 de litri pe zi.
Inima femeii bate ceva mai repede decât a bărbatului.
În momentul primei respiraţii, un nou născut inspiră de 50 de ori mai puternic decât un adult.
Viteza aerului eliminat în timpul unui strănut este de 160 km/h. Nu se poate strănuta cu ochii deschişi.
Un om inspiră şi expiră de circa 23.000 de ori pe zi. Plămânul drept reţine întotdeauna mai mult aer decât cel stâng. O persoană obişnuită respiră cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vieţii.
Capul unui copil cântăreşte cât un sfert din greutatea corpului lui. La maturitate, capul reprezintă doar a opta parte din greutatea trupului.
În momentul naşterii, creierul unui copil conţine circa 14 miliarde de celule, număr care nu mai creşte până la sfârşitul vieţii. Creşterea creierului se opreşte în jurul vârstei de 15 ani. După vârstă de 25 de ani, creierul uman începe să piardă până la 100.000 de celule zilnic. După 50 de ani, creierul uman îşi reduce simţitor volumul.
În prima luna de viaţă, un copil învaţă atât de multe lucruri, încât sinapsele din creierul său cresc de la 50 de miliarde la 1.000 de miliarde. Dacă şi corpul lui s-ar dezvolta cu aceeaşi viteză, copilul ar cântări 77 de kilograme după numai o lună de viaţă. Din cantitatea imensă de informaţie primită de creier, doar 126 biţi pe secundă sunt receptaţi în mod conştient, restul fiind receptaţi de subconştient.
Creierul uman generează într-o zi mai multe impulsuri electrice decât toate telefoanele mobile din lume la un loc. Numărul de neuroni din creierul uman ajunge la 100 de miliarde. Matematicianul John von Neumann a calculat că mintea umană poate înmagazina 280 de mii de miliarde de biţi de memorie. Celulele creierului uman pot stoca de 5 ori mai multă informaţie decât Enciclopedia Britanică. Creierul este mult mai activ noaptea decât în timpul zilei. Creierul continuă să transmită impulsuri electrice timp de 37 de ore după moarte. Pentru a desfăşura procesul gândirii, creierul are nevoie de mari cantităţi de energie. De aceea, după un intens proces de gândire, simţim aceeaşi oboseală ca şi în cazul muncii fizice.
Atenţia acordată jocurilor video consumă tot atâtea calorii cât mersul pe jos cu 3,5 km/oră.
Media înălţimii la femei este cu cca 10 cm mai mică decât media înălţimii la bărbaţi. Bărbaţii mai scunzi de 1,28 m şi femeile mai scunde de 1,18 m sunt consideraţi pitici.
Femeile clipesc de două ori mai des decât bărbaţii.
Din punct de vedere fizic, o femeie este aptă de a naşte 35 de copii de-a lungul vieţii. Femeia secolului 17 dădea naştere în medie la 13 copii.
Organismul unei femei are nevoie o oră în plus de somn faţă de cel al unui bărbat.
Oamenii sunt singurii care fac sex stând faţă în faţă.
Durerea de cap nu este o scuză bună pentru a nu face sex, deoarece endorfinele eliberate în timpul actului sexual au efect analgezic. Sărutul îmbunătăţeşte aspectul pielii, ajută circulaţia şi alina durerile de cap.
O persoană din 2 miliarde va atinge vârsta de 116 ani, dar nu se ştie când se va produce excepţia asta !

celule

Lasă un comentariu